Maşinile de încărcat cu cupă se foloseau în cazul tehnologiilor de perforare-împuşcare pentru încărcarea rocii dislocate, atât la săparea galeriilor în general, cât şi la minele de minereuri în abataje. Acest tip de maşini încărcau roca în spate, în vagoneţi de fier cu capacitatea de 1m3.
Maşinile de încărcat cu cupă au funcţionare ciclică, ceea ce le limitează posibilitatea realizării unor debite mari, în schimb au construcţie simplă şi solidă, prezintă siguranţă în funcţionare şi pot lucra în condiţii grele (pot încărca roci tari, abrazive, în bucăţi mari şi tasate).
Maşina de încărcat expusă în muzeu a funcţionat la Exploatarea Minieră de la Roşia Montană atât la încărcat minereul în abataje cât şi la încărcat roca dislocată în executarea unor galerii de cercetare geologică iar în ultima perioadă la încărcat minereul deversat necontrolat în galeria principală din rostogoalele colectoare. A fost recuperată din subteran din zona rostogolului colector RC1 din galeria principală de transport Sf. Cruce din Orlea, cota +714 m, în anul 2011 împreună cu vagonetul de 1m3 ataşat la ea.
Este o maşină de încărcat produsă de uzinele Unio Satu-Mare cu capacitatea cupei de 0,15m3, echipată cu motor pneumatic, se deplasează cu ajutorul a două trenuri de roţi pe şine de cale ferată. Debitul tehnic de încărcare este de 25-35 m3/oră. Este manevrată de un miner calificat din lateral de la cele două manete amplasate în partea superioară laterală a maşinii şi cu ajutorul cărora se controlează atât sistemul de deplasare cât şi operaţiunile de încărcare.
Maşină de încărcat cu cupă şi vagonet fix cu capacitate de 1m3
Schiţa maşinii de încărcat cu cupă, cu descărcare în spate.
Cupa (1) cu capacitatea de 0,15 m3 este montată la un braţ balansier (2), format din doi pereţi laterali ce se rostogolesc pe două ghidaje fixate pe o platformă pivotantă (3). Ridicarea cupei, respectiv rostogolirea leagănului, se asigură cu ajutorul unui lanţ cu eclise multiple (4), care se înfăşoară pe toba bobină motoare (5), acţionată prin intermediul unui reductor de către motorul pneumatic(6). Pentru evitarea alunecării leagănului pe ghidaje în timpul rostogolirii, pe periferia ambilor pereţi ai balansierului, se află câte două cabluri (7) şi (8), fiecare având un capăt legat la platformă, şi unul la balansier în sens invers, în aşa fel încât unul se înfăşoară iar altul se desfăşoară pe periferia balansierului, când acesta se rostogoleşte.
La sfârşitul cursei de ridicare, când cupa este descărcată în vagonet, balansierul loveşte pe traversa (9), prevăzută cu două tampoane cu arcuri amortizoare (10). După descărcare cupa coboară datorită greutăţii proprii, iar ciclul se repetă. Platforma pivotantă pe care se află balansierul cu cupa se poate roti faţă de axul maşinii la 280 în fiecare parte, asigurând o lăţime a frontului pe care se poate încărca de 2metri. Rotirea platformei pivotante superioare se face manual în timp ce coboară cupa, iar revenirea cupei la poziţia axială în timpul ridicării se realizează automat.
Mecanismul de rotire automat al platformei pivotante superioare constă dintr-un sistem de două pârghii (11) prin intermediul cărora balansierul, în timpul mişcării, roteşte cilindrul (12), montat pe platforma superioară. Cilindrul are tăiat pe periferie un profil în formă de pană. Pe acest profil se ghidează rola (13), montată pe platforma fixă inferioară (14). Tracţiunea maşinii se realizează de către motorul pneumatic (15) care prin intermediul unui reductor cu trei trepte ramificate acţionează ambele trenuri de roţi. Carcasa reductorului reprezintă şi cadrul maşinii.
Vagonet cu cutie fixă de 1m3, tip VF-1,00
Acest tip de vagonete sunt cel mai larg utilizate în practică datorită următoarelor mari avantaje: au construcţie simplă şi solidă, au coeficient mic de tară, au coeficient mare de utilizare a gabaritului, nu au pierderi de material pe traseu.
Vagonetul are cutia fixată pe cele două axe ale trenului de roţi fie direct, fie prin intermediul unei şine. Are greutatea de cca 650 kg, înălţimea de 122,5 cm şi lăţimea de 809 cm. Cutia este din tablă de oţel groasă de 4-5 mm întărită la margini cu bandă tot din oţel şi are în pereţii frontali, două adâncituri circulare prevăzute la mijloc cu mâner pentru împingerea vagonetului.
Pentru legarea vagonetelor între ele sau de locomotive se foloseşte un cârlig prins de şasiu, care este construit cu o rezistenţă care asigură tracţiunea unui tren de 60-70 vagonete. Trenul de roţi este alcătuit din axe, roţi şi elemente de legătură între ele care pot fi cuzineţi, lagăre cu role sau lagăre cu bile.
Vagonetul recuperat din subteran, scos la suprafaţă, recondiţionat şi expus în muzeu
