Expoziția pavilionară a Muzeului Mineritului Aurufer de la Roşia Montană cuprinde trei încăperi dintr-un pavilion al unei construcţii mai mari ce are o suprafaţă totală de 374 mp, pavilion ce a fost utilizat până în anul 2006 pentru birourile tehnice ale Exploatării Miniere.
Clădirea a fost construită în prima jumătate a secolului XIX având destinația de sediu al conducerii Exploatării Miniere și de-a lungul timpului a suferit două transformări majore ambele în sensul construirii unor pavilioane noi.
Partea din stânga a clădirii este utilizată ca birouri pentru conducerea Exploatătii Miniere iar partea din dreapta este amenajată ca expoziţie permanentă a Muzeului Mineritului Aurifer.
Tematica expoziţiei se axează pe istoria mineritului aurifer din Valea Roşiei şi din teritoriul aparţinător. Ilustraţiile reliefează continuitatea mineritului aurifer practicat după metode şi mijloace tehnice tradiţionale, chiar arhaice şi în acelaşi timp scoate în evidenţă spiritul creator al micilor producători de aur, pentru care mineritul nu era doar o meserie ci era un mod de viaţă.
Expoziţia constă dintr-un număr de cca. 150 fotografii artistice și documentare din colecţia ,,Aurarii” realizată de fotograful amator Iosif Bazil Roman, între cele două războaie mondiale şi până în anul 1948.
Pe lângă aceasta mai există hărţi, schiţe, machete, o vitrină cu rocile din perimetrul minier şi unelte din miner
Clădirea cu sediul conducerii Exploatării Miniere şi cu Muzeul Mineritului Aurifer
Muzeul Mineritului Aurifer sec. XX, respectiv sec. XIX
În prima sală sunt expuse următoarele:
- Macheta zăcământului auro-argentifer de la Roşia Montană, cu o serie de detalii privind Cariera Cetate, obiectiv economic realizat de Statul Român în a doua jumătate a secolului XX. Macheta a fost realizată în anul 1981 de către un angajat al Exploatării Miniere pe nume Dumitraş Ioan, folosindu-se ca material gips amestecat cu piatră pisată foarte fin.
- 31 de fotografii din colecţia ,,Aurarii” raelizată de Iosif Bazil Roman. Sunt expuse fotografii cu aspectul ,,Cetăţii” înaintea deschiderii exploatării miniere la zi din anul 1971, cu urme ale activităţii miniere din ultimele două milenii, constând dintr-o serie de excavaţii realizate prin metoda încălzirii rocii şi apoi stropirii cu apă rece sau oţet.
- Vitrină cu eşantioane din toate tipurile de roci întâlnite în perimetrul zăcământului auro-argentifer de la Roşia Montană.
- 6 tablouri cu fotografii şi traduceri a unora din tăbliţele cerate descoperite în minele de la Roşia Montană.
- 2 tablouri cu fotografii ale galeriilor miniere daco-romane.
- 1 tablou cu imaginea unui opaiţ descoperit într-o galerie minieră de la Roşia Montană.
- 1 tablou cu schiţa unui triptic şi cu alfabetul folosit la scriere pe tăbliţele cerate în perioada ocupaţiei romane în Dacia.
- 5 altare votive din gresie tufitică descoperite la Roşia Montană.
- Hartă geologică veche, din anul 1960, a României. Scara 1: 500000.
- Harta lui Franz Posepny cu lucrări miniere subterane din anul 1868. Scara 1:2880.
Prima sală a expoziţiei pavilionare din cadrul Muzeului Mineritului.
În a doua sală sunt expuse următoarele:
- 74 de fotografii din colecţia ,, Aurarii “ realizată de Iosif Bazil Roman. Imaginile sunt aranjate tematic reflectând în timp şi pe faze, meşteşugul vechilor căutători de aur.
- 10 tablouri reprezentând aurul nativ.
- 2 tablouri cu reconstituirea grafică a pompei de aspiraţie pentru evacuarea apei din mină (smârc)
- Macheta pompei de aspiraţie pentru evacuarea apei din mină (,,smârc”), din abatajele inundate, acţionată manual.
- Cele două tronsoane, inferior şi superior ale unei pompe de evacuare a apei din mină, acţionată manual ( denumită local ,,smârc”), descoperită în anul 1972 într-o mină veche, din anul 1769, din masivul Cârnic, situată deasupra galeriei Vercheşul de sus ( cota +850m).
- 5 mojare pentru sfărâmat minereu, realizate din piatră.
- Scară romană pentru circulat în subteran realizată dintr-un singur trunchi de copac prin dăltuirea treptelor.
A doua sală a expoziţiei pavilionare a Muzeului Mineritului
În a treia sală sunt expuse:
- 64 de fotografii din colecţia ,,Aurarii” realizată de Iosif Bazil Roman. Imaginile sunt aranjate tematic reflectând în timp şi pe faze, meşteşugul vechilor căutători de aur
- Harta geologico-minieră a zăcământului auro-argentifer de la Roşia Montană. Scara 1:2000. Anul 1970.
- Profil geologic prin masivele Cetate şi Cîrnic de la Roşia Montană. Scara 1:2000. Anul 1970.
- 2 tablouri cu imagini din Cariera Cetate din anul 2005 cu lucrări miniere la zi.
- 1 panou cu imaginea 3D a lucrărilor miniere subterane din zăcământul auro-argentifer de la Roşia Montană.
- 6 schiţe cu masivele muntoase Cîrnic şi Cetate, flux tehnologic de la Roşia Montană.
- 6 tablouri cu diverse utilaje de foraj, încărcare şi transport minereu folosite la Roşia Montană în a doua jumătate a secolului XX şi începutul secolului XXI.
- Altorelief reprezentând o emblemă cu motive miniere, executate în manieră barocă ( sfârşitul secolului al XVIII-lea).
- Placă comemorativă indicând anul 1852, al construcţiei uzinei de preparare de la Gura Roşiei.
- Râşniţă din piatră cu partea superioară mobilă, prevăzută cu două mânere metalice (înălţime:72cm, diametrul orificiului:8cm, diametru părţii superioare:50cm, diametru părţii inferioare:70cm).
A treia sală a expoziţiei pavilionare a Muzeului Mineritului.
