Wollastonit

Numele de Wollastonit sau Wolastonit a fost dat în cinstea naturalistului englez William Hyde Wollaston (1766–1828) , în anul 1818 de Léman în dicționarul „Nouveau dictionnaire d’histoire naturelle appliquée aux arts à l’agriculture” care descrie rocile metamorfice din Dognecea Banat.

Prima descriere a mineralului a fost făcută deja în 1793 de mineralogul austriac A. Stütz în „Neue Einrichtung der k.-k. Naturalien-Sammlung zu Wien” care numește mineralul „Tafelspath” provenit la fel din Dogenecea, Banat.

Wolastonitul este un mineral răspândit, iar locurile unde apare în cantități masive putând fi exploatat pe cale industrială sunt:

China (principalul producător în lume)

Saxonia (Germania)

Banat (România)

Vezuviu și Monte Somma (Italia)

Una dintre utilizările cele mai importante a wolastonitului este în industria ceramică, pentru îmbunătățirea calitățile mecanice și ceramice. 

Datorită punctului înalt de topire este folosit ca înlocuitor al fibrelor de azbest, de asemenea e folosit la producerea electrozilor pentru sudura electrică, sau ca material termoizolant (frigidere, echipament de protecție contra căldurii mari). 

O altă utilizare este în industria maselor plastice, deoarece folosirea mineralului determină creșterea rezistenței și elasticității maselor plastice (poliesteri, poliamide, sau polipropilenă).