Natrolit

Descris de Martin Heinrich Klaproth în 1803, numele derivă din latinescul „Natron” = sodă, datorită conținutului său de sodiu.

Piatra de ac sau zeolitul ac sunt alte denumiri informale, care fac aluzie la obiceiul acicular comun al cristalelor, care sunt adesea foarte zvelte si sunt agregate in smocuri divergente.

Exemplare excelente de grupuri divergente de cristale prismatice albe se găsesc în bazalt compact la Puy-de-Marman și Puy-de-Dôme, Franța. 

Au fost găsite cristale uriașe în Peninsula Kola, Rusia (30 cm pe 13 cm).

Pereții cavităților din bazaltul Căii Giganților, din ținutul Antrim, sunt frecvent încrustate cu ace subțiri de natrolit, iar material similar se găsește din abundență în rocile vulcanice (bazalt și fonolit) din Salesel, Aussig și alte câteva locuri din nordul Boemiei.