Ametist

Este o varietate de cuarț violet-albăstrui.

Originea etimologică a numelui provine din limba greacă αμεθυστoς (amethystos = „contra beției”), numele acesta se datorează credinței că persoana care poartă un ametist este cruțată de beție la consumarea vinului.

Ametistului i se mai atribuie rolul de apărare contra demonilor, contra furtului iar această credință explică faptul că mormântul regilor merovingieni conținea șiraguri întregi de ametist.

Ametistele fiind relativ răspândite în natură, ele au fost folosite, din cele mai îndepărtate timpuri, drept podoabe și în scopuri rituale. 

Cel mai vechi ametist gravat din câte au fost descoperite în urma săpăturilor arheologice, a fost găsit în mormintele regale din Micene, în urma săpăturilor efectuate de Heinrich Schliemann, la sfârșitul secolului al XIX-lea. 

Frumoasa gemă violetă, datând din mileniul al II-lea î.Hr., este gravată în intalie, adică în adâncime. Sculptura reprezintă o căprioară ce-și privește, cu capul întors, puiul care suge. 

Pe teritoriul Greciei și în Asia Mică s-au descoperit cupe de ametist, datând din mileniul I î.Hr.

Ametistul este un mineral foarte răspândit în natură, exemplarele mai mari care se pot tăia și șlefui fiind folosite ca pietre prețioase iar asemenea cristale s-au găsit în Brazilia, Uruguay sau Madagascar.

Varietatea de culoare violet închis este cea mai valoroasă, ca și varietatea ametrin o stare de trecere de la ametist la citrin. 

Prin încălzirea ametistului la 400  °C se obține culoarea galbenă a citrinului, la fel, se poate obține culoarea verde a prasiolitului, sau chiar cuarț incolor.